agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-07 | |
Sub muțenia somnului
Brațele poartă încă tăvile cu resturi, Le descarcă în subconștient. Înaintez printre mese, dreaptă, zâmbitoare, Anonimii mănâncă și pleacă Mereu alții mereu aceiași, Culeg zâmbetul meu crispat Și se descompun apoi într-n timp indiferent și egal. Ueori, aproape marionetizată Și mânuită din spate de mîini nevăzute, Uneori stau aplecată sub genunchiul cedării Atunci când durerea se identifică Aproape cu implorarea morții. Înaintez, trăgînd sforile măștilor după mine, Întinzîndu-mi râsul până la marginile absurdului. Uneori, mi se lipesc măștile Și nu mai știu care-i fața mea cea adevărată. Râsul și plânsul Leșină peste resturile de pe tavă Ochii devin două bile magnetice Mânuite în regula jocului de societate La rampă deschisă. Astfel mă consum noapte și zi Și mă adun dintre fărâmituri. În apogeul depresiilor Sunt eu însămi un rest comercial Cu dinții crispați, cu zâmbetul lipit de urechi. Ochii râd în spatele bălților de lacrimi. Chiar în somn Toată această armură-aliaj de suflet și de materie Redusă și comprimată prin stări Face gimnastica râsului Pentru ziua urmatoare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate