Viața e un vis născut mort,
I-o lume mare pentr-un suflet mic,
E sentimentul de-a fi tot
Și evidența de-a nu fi nimic.

Se trăiește gonind înspre moarte,
Se iubește cu poftă de ură,
Iubirea ia magia din carte
Și-o pune amorezilor în gură.

Nu-i chin mai real ca realul,
Nici moarte mai lungă ca viața,
E plin de speranțe spitalul
Din care-mi blestem dimineața.

Din vise se naște o ciudă,
Din ciudă se-nalță durerea,
Plângând,suferința se udă
Și moartea-și dă cu părerea.