În viată dacă nu plătești cu aceeași monedă
Rămâi dator, dar totuși trebuie să știi bine
Ce-ți dorești, pentru că nimic nu e de bravadă
Iar la sfârșit învață să pierzi îți va fi mai bine

Trecâd peste aceste gânduri și rânduri
Încearcă să-ți imaginezi cum vei fi peste ani
Când vei fi cuprins total de sumbre gânduri
Tânjind după fericirea tinereții prin bătrâni

Simtind iarna în suflet și vei revedea clipele
Când te-ai răcit, ai înghețat și ai disparut
Ruinând pe atunci fară regrete, visele
Și zâmbetul cald de pe un chip sincer si plăcut

Iar acum întorcându-te în aparentul prezent
Prețuiește tot ce ai, nu mai renunța asa ușor
Pentru că pe zi ce trece esti tot mai absent
Din clipele fericite, dorindu-ți în timp să-ți fie dor