Departe-n amintire ca-ntr-un geam
Copilăria mea oricum frumoasă
Da-n care tot ce-aveam de fapt n-aveam
Orfan de mic al grijilor de-acasă

Orfan al mamei ce-i icoană-acum
Pâine-mpărțită-ntre surori şi frate
Căci tata asfințise-n zări de fum
Uitându-şi mângâierile nedate.

Doar râului spunându-i gând şi vis
Ori brazilor cu murmur lung subțire
În piept cu-n dor de viață de nestins
Şi-o sete necuprinsă de iubire

Acolo-n geam acuma-i frig târziu
Amară brumă bântuie prin curte
M-aş duce nu m-aş duce nici nu ştiu
Acolo toate-s mute şi durute.