agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1682 .



La râul Călmățui am șezut și-am plâns
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Catalin Lupu ]

2012-12-02  |     | 



am fost născut despuiat
fără lacrimi
fără țipăt
nu am avut ochi de bărbat
și o mamă
care să mă strângă la suflet

copil fiind am învățat despre sânii femeilor
despre culegătorii de struguri
despre spărgătorii de lemne
știam poveștile cu harap-alb pe de rost
și vorbeam cu frunzele ca poeții

apoi te-am întâlnit la ieșirea din olimp
ieșisei cu vaca bunicilor tăi la păscut
în spate câțiva zei chicoteau și-ți admirau părul
m-am îndrăgostit de tine numaidecât geometric
m-am apropiat cu umerii aplecați
timid pe jumătatea întunecată a cerului
și ți-am șoptit dă-mi mâna hai să mergem la far
farul care luminează calea cărnii și zborul
de pe țărm să aruncăm cu crengi de măslin în mare
să ne-nstrăinăm de dumnezeu și de lume
tu m-ai urmat ca un zvon
zâmbitoare ca o leoaică cu bentiță roșie//
pășind visătoare peste nisipul ce nu lasă urme
m-ai urmat peste tot timp de mai mulți ani
până ce fluturii au rămas niște umbre
până ce dintre goluri au început să crească scaieți și pruni
și sub noi se adunau tot mai numeroși nori cirrus
cu fiecare zi ce trecea observam în ochii tăi litere încondeiate
apăreau peste noapte și se așterneau singure pe hârtie
tu negai iubitule sunt doar vorbe iubitule trupul meu nu este
răstingnit la picioarele cuvintelor
ascundeai de mine în buzunare bulgări de pământ pătat
și îmi era tot mai frig
și nu am avut încotro te-am lăsat să pleci pe la sfârșitul sonetului

eu care nu vărsasem niciodată o lacrimă
nici la îmbrăcarea miresei nici la înmormântarea melcului
am simțit deodată o durere surdă adunată de pe toate drumurile
din toate gangurile existenței
din toate ungherele nopții
iar deznădejdea mi-a cuprins umerii lăsându-mi zgărieturi adânci
amprente
mărșăluiam neîntrerupt pentru a muri
soarele părea o floare cu petalele negre
zăpăcit mă împiedicam de pietre și de ciorapi de mătase//

la capătul călătoriei m-am prăbușit pe malul râului călmățui
am plâns pentru prima oară în viața mea
și te-am strigat cu atâta putere încât a început să ningă
catapeteasma templurilor s-a rupt în trei
trupul oamenilor s-a rupt în trei



http://www.youtube.com/watch?v=IbgpjqNN2Vs

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!