există haine în care plecăm mai ușor
nu aș putea să dispar într-o ceață oarecare
nici într-o anume rochie albă
aș putea pleca în taior și fusta peplum, prea tânără,
în care locuiesc uneori fără să mă recunosc
sau poate în rochiile cu buline mici argintii ca niște stele
foarte îndepărtate și foarte triste
situate la distanțe egale una față de alta și față de tine
din rochia roz-închis cu trandafiri nu aș putea să dispar
ghimpi care se cred adevărate pumnale
îmi înfurie trandafirii
și eu sângerez și trebuie să le aduc liniștea
puțină lumină și multă apă
filtrată de pânza tandră
fuga aceasta îmi dă dureri de cap,
în piept și în brațul cu care
încep să desenez
rochia perfectă pentru plecare