Înainte sau înapoi, merg spre tine, întotdeauna spre tine,
în cizmele mele lustruite și reci.
Mă urmăresc polițiștii, se-nchid florăriile, doi îndrăgostiți
se ciupesc de nas pe o bancă și de-aici încolo imposibil
pur și simplu nu-i.
Ajung într-o stație, văd un accident,
un copac cade chiar în fața mea, un vlăjgan suduie,
înainte sau înapoi,
merg spre tine, întotdeauna spre tine și iubesc viața.
Asta e o curvă,
zice unul când ridică trupul însângerat de pe jos, o curvă.
Râd amar, pentru că nici eu nu iubesc femeile tinere
și urc în troleu.
Un bărbat citește din Dostoievski și atunci îl sărut.
Îl sărut cu sete, îl sărut de față cu iubita lui, care scrie fuck
pe un geam înghețat. Merg spre tine,
înainte sau înapoi, întotdeauna spre tine, mă gândesc,
ăia doi, dacă nu vor fi la fel de proști ca noi, se vor săruta.



MEMORIA HIENEI, 2018