agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-11 | |
ADIO IUBIREA MEA PIERDUTÃ!
Elena Irina SPILCÃ Am stat în noapte, m-am gândit la clipe ce s-au ofilit. Acum eu trebuie să plec, Căci mă gândesc că anii trec. Ai să mă uiți cu timpul, sper. Un lucru aș dori să-ți cer: când vei citi scrisoarea mea să nu regreți nimic aș vrea, căci totul este trecător în anotimp nemuritor... Să nu te-ntrebi de ce-am plecat și să nu crezi că am uitat tot ce a fost pur și frumos, când totu-era cu susu-n jos, iar noi eram mai fericiți ca alți și alți îndrăgostiți, iar lumea ne privea zâmbind și pe la colțuri șușotind. Noi ne-amuzam pe seama lor, nici nu visam la viitor, căci viața pentru noi era o apă lină de cișmea. Și părul brun ți-l atingeam, prinvind la tine cu nesaț. Cu suflet sincer îți zâmbeam și-n glumă te luam de braț. Ne harjoneam ca doi copii ce nu aveau păreri de rău. Nu ne gândeam la căsnicii, tu-n glumă mă prindeai de brâu. Ce dor îmi e de vremuri duse, de sărutări și tresăriri, amor și lacrimi, toate-apuse ce-aduc doar marile iubiri. Nu ne-a rămas nimic din tot, doar amintiri ce-s ruginii, fără iubire sunt zelot, tomnatice îmbrățișări. Te țin de mână și te simt. Nu mai tresar, nu mai suspin, cum o făceam odinioară. Rutina noastră mă omoară. Vreau să iubesc pe stânci de vis, să-ajung din nou în paradis. Nu te mai vreau iubitul meu, plec să descopăr un alt zeu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate