Eu ce vă spun acum, la noi s-a întâmplat
S-a-ntors acum trei ani, “ americanu’ ” - n sat!
E-un văr de-al tatei care, a emigrat din țară
Și s-o întors în sat acum întâia oară.
Și-l roagă pe primar sătenii să-i adune,
Să vină la cămin, ceva el le va spune:
- Ce vă propun acuma, precis vă e pe plac
Sânt pregătit la toți donații să vă fac…
Și sper cu fapta asta să vă ajut un pic
O sută de dolari, primiți acum în plic!
Ce chef, ce sărbătoare, acolo s-a lăsat
Că nu s-a pomenit așa serbare-n sat.
Sătenii-abia așteaptă să vină altă vară,
,,Americanul lor” să se întoarcă-n țară.
S-a întâmplat la fel și-n vara următoare
Dolari-s tot 100 în plic la fiecare!
Se înțelege cheful, că n-a fost mai prejos
Căci tot săteanul, ce mai, a fost un norocos…
Și vine - “ americanul’’ și-n anul următor
Și iarăși lume multă, același donator;
Aceleași plicuri albe ce le-așteptau cu sete
Vasile și cu Gheo, sunt gata să se-mbete,
Sunt curioși să vadă dacă sunt tot o sută -
Deschide Gheo plicul, privirea-i toată mută…
- Ne-o dat numa’ cincizeci! Hai fuga să-ntrebăm
De ce numai atât? Și, poate că aflăm…
- De ce în vara asta ne-ați dat pe jumătate?
- Știți, zice - “ americanu’ ” , am fii-n facultate
Și-atunci vedeți și voi, e cheltuială mare,
Donația de-aceea această sumă are…
- Da ce tupeu, măi Gheo, ceva ce nu se poate,
Pe banii noștri-ș ține copii-n facultate!