halucinant
noi doi fără buze
superstițioasă - îți cer să ne iubim
ca înaintea unei condamnări
la neiubire
prin spânzurare de buze prihănite

ne punem sufletele
botnițe pe guri
să nu sfâșiem carne pasională de bestii

limbile vipere ne secretă venin
diluat cu esențe de roze
și sub fiecare sărut spin
sângerăm
petale încinse

și ne iubeam murind
și muream iubindu-ne
carbonizați
sub exotice limbi stacojii

paharul de cristal de pe noptieră
scârbit de vin vâscos
înecat cu cenușă
colcăind de limbi mătăsos-desfrânate
varsă sânge
și își urlă durerea prin cioburi

pe podeaua încremenită
un ochi roșu în agonie clipocește
un trandafir negru hipnotizat
se holbează cu spini în ochi

parcă
sub tavanul greu - gri
patru pleoape de ceară priveghează
și se topesc abia în miez de zori

matinal
două umbre pâlpâitoare
noi doi cu respirații primare
și buze de lut nears

și un vis în vis printre cearșafuri