pun de o afacere cu licurici

îmi trag țărâna sub tâmplă

privesc iarba cum se pregătește de coasă

îmbrac veșmânt de rouă

răsucesc din caierul minții

borangicul acesta ciudat

din lacrimi de înger

și fluturi nenăscuți

deschid inima ca pe o pleoapă

întind timpanele între două lumi

ascult cu trupul deșirat

cântecul cerului

cântarea păsării de foc

din cenușa amară a trupului meu

apoi

ca și când nu m-a durut niciodată

reînvăț să fiu