Te joci cu ursuleți de pluș,
Zâmbești păpușii pe ascuns,
Mă pupi și mă îmbrățișezi mereu,
Ce dulce ești copilul meu!

Alergi prin casă și te-ascunzi,
Iar eu te caut până râzi
Și-atunci te aflu imediat
Fetița mea cu părul ondulat!

Fugi de lămâie, parc-ar fi otravă
Și vrei doar portocalele pe tavă
Mie îmi spui și mamă - tată
Orișicum,
Þie nu-ți este foarte clar acum.

Va trece timpul și ursuleții tăi
De pluș
deveni-vor flăcăi
și poate le vei zâmbi pe-ascuns și lor
însă flirtând cu ei
nu va fi mai ușor.
Mă vei pupa și mă vei îmbrățișa
mai rar pe mine
căci altu-atunci în brațe te va ține

și nu vei alerga prin casă să te-ascunzi
căci poate n-am să fiu prezent când râzi.
Am să privesc poate o poză
pe care-o voi avea cu tine
și-o lacrimă în colțul ochilor
cu greu o voi reține.
În loc de portocale vei dori homari,
plimbări în țări străine
și corsari
tot căuta-vor să te răpească
de la noi
până când noaptea va fi rece - sloi.

10 februarie 2013 - Piatra Neamt