Atît de comodă iubirea întinsă pe șezlong

potopită de Soare cu-n moale nimb

de efemeride în jurul sînilor

carne pe carne cum aurul pe strălucirea sa

dar n-o poți chema nici ea nu te cheamă

doar știi că există

că-i palpită inima asemenea ție

că-i o țesătură din fire de sînge și nestemate

străină-n splendida-i lene fierbinte

atît ți-e dat să știi că există

în vecii vecilor.