Mi-a născut soția

Amicul meu, nu prea subtil,
Se lăuda de-un timp mereu,
C-așteaptă și el un copil...
Acum constat că pe al meu.

Prieteni din tinerețe,

Am fost pe vremuri amândoi
Prin țări străine la război,
Eu sunt rănit, am viață grea,
El și mai grea, cu soața mea.

Părintele are dreptate

De soață-ntr-una îmi vorbește,
Că nu ar mai avea păcate...
Ea zilnic i se spovedește,
Și în picioare și pe spate.