Pe strada Paris am învățat cum să iubesc o femeie,
se întâmpla pe timpul orelor fără soț.

-Nu te grăbi, îmi spunea ea,
am împrumutat patul pentru un ev întreg.

Îmi vorbea murdar, cu accent francez,
din pâlnia gramofonului
răsărea vocea lui Edith.

De sub asfalt se ițeau primii muguri de primăvară,
timpul se scurgea în clepsidră
în sens invers acelor de ceasornic,
iar eu
învățam,
învățam
și iar
învățam.