am pus țigara-ntr-o cutie
să-ți amintească ea
de lunga mea călătorie
spre tine... undeva

că am ținut o clipă toată
iubirea într-un fum
când rostogolul dintr-o roată
ni s-a oprit în drum

când voi pleca în loc verzui
de liniști învelit
îi las țigara nimănui
sau cui m-o fi iubit

și din tutunul ei un fum
să-nec ultimul vis
în care m-am pierdut un scrum
ca ultimul proscris