|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Oameni și câini poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nicolae VASILE [Niva ]
2013-03-18
| |
Oameni și câini
Ca un copil,
care rămâne mereu mic,
ca un adult,
care nu uită nimic,
era consecvent în tot ce urmărea,
te mușca deși te iubea.
M-a făcut
să cunosc prin parc oameni noi,
ne-a ajutat
să ne știm mai bine-ntre noi,
ne-a învățat să nu mai fim rasiști,
iubindu-i la fel,
pe cei albi, pe cei negri sau metiși.
Era peste tot cu ochii lui blânzi,
venea peste tine
când vroiai să te-ntinzi
și ca prin minune el te lingea
exact pe locul ce te durea.
Acum, ce mult îmi lipsește!
A fost și mă doare că nu mai este,
l-a luat la El, Dumnezeu,
pe Blacky, cățelul meu.
|
|
|
|