Se rup bucăți de nori din cer,
Plutesc pierdute-n zări incerte,
Nu s-ar opri în drumul lor
S-aleagă unde să se-ndrepte.

Se lasă-mpinse de curenți
Propria dorință o dau uitării,
Și-n conștiență se ciocnesc
Iscând furtuni deasupra mării.

Și se mai rup bucăți din cer
Sculptându-și forma lor aparte,
Trăiesc doar clipe apoi pier,
Dar ele-s mai presus de toate!