Poemele lasă cercuri în creionul care le scrie
îmi spuneai tandră în timp ce respirațiile noastre
se împleteau în volutele unui sărut -
știi că albatroșii zgârie valuri pe cer
în căutarea porților spre genunile de înalt?

Umbra norilor din tine își caută
popas în sufletul meu
sub fumul strigat de ruguri
care-mi ard sângele în vers -
zâmbeam în timp ce creionam
dansul nostru subțire
un dublu axel țâșnit din pojghița realității
unde separați de vămi și controale acerbe
ne iubeam prin contrabandă.