agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-13 | |
În soarele geros sclipind
Pe crengile de-arbust golite Un stol de vrăbii zgribulind Se vânjolesc de frig trezite. Scena-i movila din grădină Pe albu-ntins neregulat Și câțiva pomi de copertină De lângă iazul înghețat. E cald dar frig de raze-n lame Tăind obrazul, lipind nări Și ochi nelunecoși cu scame Ce-s fără rost în lăcrămări. Din hârjoneala nesfârșită Un cuplu bej-maron tărcat Se avântă-n zarzăr; ea spășită, El cu cioc negru de bărbat. Se vede că are un semn de-o pană Ce-i din codița ei, mai albă Și pare-ndrăgostită blană Pe ramul plin de-o gheață dalbă. Se gudură zburlindu-și puf Și-ntinde micul cioc de-amor, Iar el se trage întâi pe vârf, Revine apoi în sărut cu dor. Pe aleea doar închipuită Din pași trecuți în zori de zi, În noaptea clară șerpuită Sclipește-un puf de-o pană gri... Nu-i însă gri; metalic alb e Și la doi pași o umbră-nchisă De-un cafeniu cu piciorușe Chircite, pe penaj alb ninsă. Cu ochi deschiși mici, de piper Și-o aripioară ruptă-n sânge, Stă nemișcată-n moartea-ger... Un cioc negru pe o țambră plânge... Câtă durere o fi fost În trupul mic doar cât un deget Se prăbușind în cruntul frost... Mă doare gând! De trist nu preged... 29.01.2012
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate