agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-18 | |
fire
un rămas bun uitat undeva într-o vază ia foc parcă instant parcă de unul singur ce a mai rămas din tine coace și se diluează în atmosferă miroși altfel marțea cade cerul în lipovei doar două stele rămân tatuate sub ochiul tău drept cade cerul cu totul aruncă jar în loc de țărână peste doi oameni ce își dau târcoale iar moartea lor sădește o floare nu există legende în acest oraș nimeni nu a renăscut vreodată din propria cenușă ci ne facem praf cu toții doar din morman se mai ridică semnale leneșe de fum mms-uri către dumnezeu despre începutul altora earth m-am născut în valea morților când mama și tata încă se mai iubeau și tot ce se putea povesti credeam că s-a povestit deja faux anul trecut am închiriat un apartament în centrul chipului tău în care am intrat tiptil și mă simțeam ca richie rich noaptea mă acoperea limba ta/dimineața îți miroseam obrajii ca pe cozonacul scos din cuptor îmi amintesc de tine de fiecare dată când e frig la timișoara de buzele tale făcute horn când fumai țigara de noiembrie și mă așteptai de ale mele făcute furnal când ți-am bătut la ușă prima dată și am stat în frig până mi-ai deschis aerul rece îmi suflă și acum în ceafă numele tău pe silabe îl șuieră-ncoace și mă cheamă prin locurile unde te adulmecam ca un șobolan vrăjit de o bucată de cașcaval franțuzesc ** * ** mă tem sunt un oarecare bărbat ce aruncă o găleată de apă peste soare dar arde și arde și nu se oprește din a mă arde și urlu urlu și nu mă opresc până rămân scrum nopțile în care te adormeam sub bărbie ca pe o vioară sunt o gumă mestecată pe care ți-o lipești de talpă să o ai la tine ori de câte ori ieși la plimbare calci și plângi calci și râzi mă iei peste picior și mă tem că-mi place
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate