las pe hârtia asta dovadă
a genocidului silvic
a poluării distanței dintre oameni
n-am atentat la voi ci la cuvintele voastre
românești cum sunt
nelipsite de gustul pâinii cu sare
că m-a atras mirosul lor de copt și nu m-am furișat
prin spate ca păcătosul pe drumul înspre mânăstire
le-am apucat bine să nu le împrăștii răpitoarelor
le-am frânt la capăt și-am dat și celor
flămânzi mi-au spus prietene te urmăm oriunde
iar eu i-am adus împrejurul vostru
teren sticlă de îngrijit pe care
am înălțat catedrală de stele
imn vouă

și nu mă scoateți de
unde crește mușchiul lumină
din voi să risipească orice
întuneric
inchizitor

(24 mai 2013)