În zilele de iarnă, scurte,
Se moare în ”part time” ce e fire
Înspre nopți lăsând, nefiind să-nvârte,
Himere morții... s-o inspire.

Cum vis fugar topit real e
Și negrul cer în alb topește,
În fasturi sfinte ne e cale
Ca să îmbune geruri-peste.

E-un concentrat de suferință
A tot ce-i viu în vârf de suliți,
Cu mult amar de neputință
Se înglodând, murind pe uliți.

Speranța ar fi doar inedit
În așteptări înfrigurate
Topite-n dorul de sfârșit
De zile scurte îndelungate...
17.02.2012