O femeie cu teniși, într-un pat roșu,
îmblînzește un miel. Îi e somn, foame și sete
în cantități egale. O femeie într-un pat roșu
miroase a lapte între două perne care fug
una de alta. Toate oasele ei sînt bune și plac.
Pe fiecare os al ei se poate construi ceva și
se poate locui acolo. Fiecare pliu al ei
e o țară de exil în care șuieră vînturi himerice
și se sinucid orbi resemnați.

Lumea are un început și un sfîrșit.
Între ele, o femeie cu teniși, într-un pat roșu,
îmblînzește un miel.