întreabă-mă ce e dragostea și-o să-ți cuprind tâmplele-amândouă
ca-ntr-un căuș de palme cu apă vie deschide larg ochii și-o vei simți izvorând din irisurile mele adânci și negre precum abanosul

nu sunt una dintre albele ca zăpada și nu aștept depărtarea de măr
ți-l vreau aproape tu adamul ispitirilor
pe buzele mele vei topi peceți trandafirii iar inimile se vor închina a jurământ

imaginează-ți dragostea a fi o piesă de balet clasic spectacol teatral mereu în pași de deux
balerin și balerină etalându-și grațiile dansului printre nori pe o sârmă lungă răsucită prinsă de capetele curcubeului
acolo printre nori stâncile mărilor pot atinge cerul pentru ei, iar sunetul ploii e precum inima cailor în cavalcade
numai acolo privirile lor sărută fruntea lunii și-n mișcările lor diafane cern fluturi cu aripi de mătase
ea îi poartă ca pe niște mărturii în voalurile rochiei
tutu-ul ei miroase a flori de nufăr și a lebede cântânde

întreabă-mă ce e dragostea și-o să-ți sculptez în suflet un lac al lebedelor albe
tu doar lasă-ți ochii deschiși