de-acuma nu mai scriu
doar zbor deasupra poemelor
sunt aeroplanul de hârtie care se sfârșește aici
unde litera ta e dusă de vânt peste a mea
unde secundele se rup în două
și ghici

o - ul mirării se transformă întotdeauna în vid
c - ul primește o sponsorizare în plină burtă
i – ul acesta dă din toate zebrele spre rata de la ora doi-zece
i – ul celălalt e un tanc împiedicat în șenile

ocii ciornâie cânt de câteva zile
și de câteva nopți noaptea nu trece

velerim doamne îți dau scaune de mătase
îți dau primul tunel prin primul meu castel de nisip
îți fac podul când îmi crește o salcie din mână și țip
tablele s-au făcut șase-șase…

intelectual până la măduvă îmi pun gâtul pe șina spinării
într-o lentilă prin mine retrovizoare
nu în brazdă nu în lan de cicoare
nu ca Ovidiu la marginea mării

iubito
suntem sus doar noi doi eu getul tu geta
și acum nici nu contează că zburând mai înalt
ne vom îmbrățișa mai târziu din asfalt în asfalt
sau pe oriunde vei rămâne
pe muntele alb
desenată cu creta