cândva, în viața asta,
o să mă simt extraordinar de bine
și mort, soledad
alături de tine, uite-mă cum dansez direct pe călcâie
o-ho, beția asta e cea care mă mai poate face să simt și altceva
decât trecerea atât de rece și exactă a vremii

rece și mort o să mă simt fantastic de bine
cândva, într-un colț al inimii mele
am îngropat tot ce mai era de înjurat, pe lumea asta,
atâta dragoste, îți spun,
nu există decât în închipuirile altora,
eu te iubesc, în gura mă-tii, și nu există nisip
pe plaja aceasta unde amforele dansează
și care pot să-mi cuprindă închipuirile

auzi cum cânt și cum cerul se clatină
în ritmul pe care eu îl impun,
te iubesc și-mi e atât de greu să recunosc
că te caut în fiecare femeie pe care, spre nefericirea ei, n-am avut-o,
soledad, dansează cu mine, fătuco,
încearcă să nu atingi pământul cu tălpile,
el e cel care te trage atât de aproape
numai eu îți pot spune în ce direcție se mișcă
de jos, tot mai jos și cât mai adânc

nu mai rămâne decât această pădure
răvășită de corbi, lua-te-ar dracu