M-am văzut mereu
Cu ochiul interior.
Dar m-am înșelat
Cu mine însumi
Nimeni nu a suflat o vorbă,
Am trăit fără să știu
O altă viață,
În care nu eram eu
Ci doar o umbră înșelatoare.
Privit din afară,
Sunt doar un străin patetic
Și insignifiant.
O oaie... nici măcar oaia neagră
Privit din afară sînt orb
Și surd și mut.
Așa sînt toți,
Îi știu dar nu găsesc cuvinte
Să le spun cine sînt.
Privind în viitor, sunt deja mort,
Sinucis încet cu otrava clipelor,
Pe care am băut-o mereu,
Fără să mă opun.
Privit din afară nu mă mai simt,
Nici macar nu exist.
Scîrbit de mine
Mă lepăd de tot,
Rămânînd nimic,
Un lucru pe care
Îl știau toți,
Dar eu nu l-am știut.