agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-09-05 | |
Într-o lume firească, plină ochi de magie,
Cât să curgă pe toți... și să-mi toarne și mie, Mergea pe-o potecă, recent asfaltată De-un meteor ce-apoi se stingea într-o baltă, Un flăcău... drept ca bradul, ce mi se-ndoia Doar de visu-i... aievea... așa îi dicta. Primise răvaș, de la Marele Soare, Ce îl invita, mai pe seară-n... răcoare, `Nainte ca astrul să plece la somn, Dar după ce Luna apare-n amvon, Să vie în loc ce-i marcat pe-a lui hartă, Căci Sursa ursite începe să-mpartă. Plutind pe poteca bătută în stele, Cu semne, ce-ți spun cum s-alegi dintre ele, Feciorul nutrea c-a venit rându` lui Să țuce, cu fruncea, steaua-destinului. S-o strângă în brațe și s-o dănțuiască, Doar grijă cu dânsa... să n-o amețească. Gândul naște faptă, așa că din zare, Pe-o vorbă mai iute ca vântul călare, Săltându-și cinci colțuri în goana nebună, Lovindu-se-aproape de-a ei mamă-Lună, Steluța-apăru... și-i se-nfipse în frunte, Legând, între dânsa și Soare, o punte. Iar astru-a dictat, învestit fiind de Sursă Și-având Luna martoră la marea cursă, Ca el... visătorul... flăcăul poet... Să-nceapă de-atunci să dețină brevet De om ce-a râvnit să trăiasc-o minune... Și, culmea, trăiește minunea pe bune! P:)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate