Umbre coboară peste grădină
ca faldurile unei perdele
lumini și umbre dansează înlănțuite
pe ritmurile unui sirtaki în surdină

rezemat de ultimele case
soarele așază peste siluete nimburi de topaz
în larg
sub zenitul sfârtecat în fâșii însângerate
mii de scântei
safire și rubine
incendiază marea
ruptă din eternitate epava Evangheliei
pare să aștepte o a doua sfințire
cu scheletul ruginit de tristă fiară
iradiind cuprins de vrajă

umbre prelungi coboară peste lume
ca faldurile unei cortine
vălul străveziu cheamă visătorii în grădină
ademenindu-i cu ritmurile unei triste violi.