Păi uite cum a fost i-am cumpărat lui văru-meu o carte
Era ziua lui și m-am gîndit să i-o fac interesantă
Cartea era una mică ediție de buzunar despre și anume
Cum să ne machiem să ne rujăm corect să ne facem
Și noi mai frumoase pentru toți cei care ne iubesc

Dar ce-i mai interesant era că nu era
Pe maghiară ci pe românește

Văru-meu se uita la mine de parcă tocmai i-am scăpat
Oile în cucuruze

Era fain l-am zăpăcit de tot spunea că nu știe
Cum să utilizeze așa ceva spunea că habar nu are
De ce m-am deranjat să i-o cumpăr
Probabil că nu îl ducea mintea
Avea o față de total decepționat-depășit și așa mai de-o parte

I-am zis că era singura carte din magazinul lor sătesc-universal
Și că oricum gestul contează dacă are la cine să conteze

Omul s-a luminat la față și mi-a mulțumit
Chiar am văzut ca de departe așa un fel de mulțumire
Și m-am gîndit că toți scriitorii ăștia scriu numai pentru dame
La noi nu se gîndește nici mama minunii putem muri ca eroii
Pe șantiere pe cîmpuri rupți în gură de muncă

Și nu vine nimeni să ne machieze să ne rujeze frumos
Măcar să ne dăruiască un ceva cretin acolo
Măcar să ne simțim așa tîmpit de bine împreună