ne împrumutăm formele
celebrăm misterul camerei galbene
drumul țipă

un grăunte de piatră
ricoșează în parbriz
apare un punct irizat
în care ți-ai dori să intre noaptea

o singură literă schimbă codul genetic
am reluat scena de mii de ori
cuvintele ar fi putut reclădi
bosonii s-ar fi mișcat altfel
bețivii din cârciuma de lângă bloc
ar fi avut astăzi fracuri
iar lepidopterele dinți sabie
stephen hawking l-ar fi întrecut pe usain bolt
și durerea nu s-ar mai scurge
pe drum ca uleiul
dintr-un motor obosit

cuvintele rămân în tine
ca o mică fisură în geam
pe neașteptate nervurile îl invadează
nu mai vezi decât splendoarea incertitudinii
durerea găsește alt drum

aglutinează

și Komartin devine un iscusit tăietor de lemne
Leonard A comisar la divizia antinarcotice
SGB călugăr shaolin