la masa bogățiilor toamnei
o întâlnire a puterilor minții
alături sufletul timpului verde
puțin mai departe o trăire în relief
a luminii cu întunericul fără nume
de botez

tăcerea privește spre bastonul alb
o iubire trăită
nu-i pot spune numele
neexistând
femeia ultimă

jocul așteptării se uită în ramuri de cuvinte
după culori
aplauze
urmează timpul crizantemelor
galbene
albe sunt nopțile pe sensul de mers al dorințelor
și curioase dacă există
enigmatice diferențe dintre zbor și înălțime
întrebare și răspuns
vreau să fiu și mâine

trup flămând după iubire
târzie.