Pictură - Dana Ștefan - Argint



La belle fleur, la rose

Mă desfășor cum setea mă-nconjoară
Supreme spații să călătoresc
Cu roze roșii-n frământata poală
Pe pragul lumii am sa vă-ntâlnesc,
Neistovită încordarea-n sine
Abia acum încep să mă cunosc
Cum sângele nebun de dor se-mparte
Prin roata lumii năvălind spumos!

*

De când mă nasc aromele luminii
Și praguri vii sub talpă încolțesc
Cât mâini în aer împletesc petale
Amurguri lente care mă-nvelesc
Atârn adânc și mut de câte-o floare
Și cuibărită-n seve mă veghez.




Poem – Angela Nache Mamier, Pictură – Dana Ștefan – Despre de din înspre iubire










Pictură – Dana Ștefan – Cel de-al treilea cer



cel de-al treilea cer

cadâne flori în (se)rai
se lasă unse în uleiuri dulci
pe coapsele-arcuite cum
degetele unei mâini
năzdrăvane

în catifele petaloide ori
mătăsuri de fluturi ascund
languroase trupuri

își iau esențe din lacuri

apoi se așază în grup
și ochii le strălucesc
neasemuit
de iubite



cel de-al treilea cer

cum se întind culorile
cu pofta unei mâini
în care se desface lumina
și zboară

cuante dulci
oricare două tente o „nuntă în cer”
precum și pe pământ

nu e totuna să rătăcești
culorile pe nadir
ca pe niște grădini luxuriante
ori
cu iubire monet
dintr-o tușă om cu om se face
spektrum




Poeme – Ottilia Ardeleanu, Pictură – Dana Ștefan – Prin grădinile lui Monet










Pictură – Dana Ștefan – Înserare



Pictate pe flori
umbrele înserării
au sosit din nou
nerostite îndoieli
ce nu pot fi șterse


Florile roz
pictate pe chimono
ascund un răvaș…
poemul de mătase
ce n-a fost nicicând rostit




Poeme – Magdalena Dale, Pictură – Dana Ștefan – Poemul de mătase










Pictură – Dana Ștefan – Să-ți spun un secret



stăm singuri și goi ca o pădure
fără anotimp
dorm în noi toate păsările
numai tablourile tale cu roze
din vremea în care iubeam amândoi
același pirat orb a lui Stevenson

numai ele în frumusețea lor adâncă
mai amintesc de vremea aceea
în care bucuria ne bătea mai tare decât inima

tu știi că fiecărui mugur îi revine o moarte
dar gândul acesta
nu te face să te simți mai viu
iubirea e un zbor urcat la stele
dar rătăcit de la reguli
precum un zeu bizar
care îți cere să-ți amputezi sentimentele
în schimbul veșniciei

ca un cântec de ocnă care amintește
de ocna artistului
care nu-și înconvoaie spinarea și
nu se supune loviturii de bici

nu poți picta doar frumosul ți-am spus
trebuie să inventezi amănunte
să construiești o imagine vie
dincolo de cea moartă

tu știi că fiecare floare e o amintire
a oamenilor despre rai
dar ai început să te îndoiești de logica lor
ca un pictor rău
ce ține lumina ascunsă în pivnițe adânci
și nu-și mai învață mâinile
să iubească

dacă am putea înțelege o floare
am putea trăi în taină
într-o formă de vis superioară




Poem - Nuța Crăciun, Pictură Dana Ștefan – Ca și cum










Pictură – Dana Ștefan – Barocco



Grădina secretă

Florile creșteau direct din pielea ta
le simțeam bucuria înfloririi
ele erau acolo dinainte să te iubesc
în miez de noapte
pâlpâiau în întuneric
și știam că în ele se ascunde lumina
florile mă țineau lângă tine
ca niște cuvinte vrăjite
se făcuse demult iarnă dar ele
sfidau anotimpul
pe umerii tăi era
grădina mea secretă




Poem - Tincuța Bernevic, Pictură – Dana Ștefan – Flori alese










Pictură – Dana Ștefan – Cuibul cu ploi



Cum trezești nuferii

nu scriu despre dragoste
chiar dacă ascult Caruso în toate nopțile infirme
mă întreb la ce se gândește un bărbat
care-și strânge muza în brațe
într-un moment mai vulnerabil
decât moartea;
dacă aș putea să surprind într-o pictură
printre petale arcuite
cum trezești nuferii
din pieptul meu
când mi-ascunzi contrastele
într-un sărut
mai singur decât un pustnic
depănându-ți mătăniile;
ce-aș putea să scriu
încât să încapi între tăcerile mele...




Poem – Mihaela Roxana Boboc, Pictură – Dana Ștefan – Lapis lazuli










Pictură – Dana Ștefan – Romanța



Clipa cea mare -
lumina îmbrățișând
magica pânză;
cu toții în jur pășim
ca-ntr-o veche romanță


Mireasmă de câmp -
ochii maestrei umezi
de-atâta trudă;
primele flori luminând
sufletul meu obosit




Poeme – Joana Geier, Pictură – Dana Ștefan – Primele flori










Pictură – Dana Ștefan – Diminețile zilei



Cocktail de culori

Cuvântul îmi este pensulă și scriu cocktail de culori în floare
le amestec contururile printre petale și jocuri de nuanțe
cu o sălbăticie diafană.
și mă întreb dacă va fi vreodată de ajuns cât putem înmuguri cuvintele
printre acuarele
când petalele se întrepătrund, se suprapun, se contopesc - parfumuri într-o grădină înflorită în diminețile fiecărei zile;
viața noastră se desfășoară monoton între patru rame,
iar pătratul pământului este tabloul în care trăim.




Poem – Alice Boboc, Pictură - Dana Ștefan – Pătratul pământului










Pictură – Dana Ștefan – Marea Neagră



Coboară noaptea
peste mare în pântec
cu orizontul –
vuietul povestește
despre tainice trăiri


Împlinind visul
din cartea de vacanță
deschisă la mal –
ne îmbarcăm pe iola
tulburătoarei chemări




Poeme – Ion Rășinaru, Pictură – Dana Ștefan – Yole










Pictură – Dana Ștefan – Semnul de foc



Rozariu

Pictorul
e un fel de dresor al culorii
cu câteva picături de apă
și un grăunte de vopsea
cules în zilele însorite
dintr-o grădină cu trandafiri
el poate îmblânzi
și cel mai încăpățânat carton
sau inima aspră a pânzei de in
Atunci
penelul său devine o prelungire
a mâinii lui Dumnezeu
sădind rozarii
din care curg mătăsuri și catifele
până când din tablou
mai dulce și mai sfâșietor
decât trilul privighetorii
răzbate cântecul păsării spin


Meditație

precum o zbatere de aripă
mâna pictorului
amestecând pulberi miraculoase
și parfumuri pierdute
cerne oranjuri
coborând într-un tablou
flori din grădina Edenului
până când
într-un colț al camerei
începe să cânte
pasărea paradisului




Poeme – Adriana Marilena Stroilescu, Pictură – Dana Ștefan – Borangic











Pictură – Dana Ștefan – Porțelan



Peste trandafiri
din nou lumina caldă –
totuși o umbră...


Un ultim surâs –
sub teii înfloriți doar
flori și amintiri




Poeme – Grigore Chitul, Pictură – Dana Ștefan – Ultimo incontro










Pictură – Dana Ștefan – Abracadabra



ceramică

locul în care te-am sărutat nu s-a uscat
trebuie timp ca să iasă
un punct cardinal crescut de copaci
cuvântul despre iubire în orice limbă pronunți
se întoarce la mine

pentru tabloul de azi îmi lipsește răbdarea
soarelui trec prin față pământul
obiectul de artă
între ninsoare și casă împrăștie fumul

de pe genunchi
sparg vasul în locul unde strângem
lumina
nu mai este la fel

idolul vieții
din cioburi cubiste




Poem – Dan Petruț Cămui, Pictură – Dana Ștefan – Terra verde










Pictură – Dana Ștefan – Blue moon



Cădere

spun că nu mai scriu poezii
dar îmi aduc aminte de mama
vorbea cu florile
le spunea că sunt frumoase
acum privesc florile de la tine
culorile parcă sunt din altă lume
petalele se foiesc de plăcere
apoi vine vremea căderii
una câte una
privesc o petală căzută
și mă întreb de câte zile o aștept
căderea o doare?
ca un mănunchi de flori îmi este gândul
cu timpul voi rămâne fără
trupul meu așteaptă momentul căderii
și atunci pământul se va întreba de durere




Poem - Dorina Șișu, Pictură – Dana Ștefan – Alb










Pictură – Dana Ștefan – Reverberații și semne



Vis ciclam
poetei și pictoriței Dana Ștefan


vis ciclam
pictat pe
frământările unui dor
din
grădina care geme de flori

înnodate într-o partă
colindele stelelor
se aud în ecou
din poartă în poartă

lângă coș atârnă securea lui Filip
lupii dorm neîntorși
în timp ce
luna-abia clipind
se întinde în cuibarul parfumat
de crizanteme




Poem - Anișoara Iordache, Pictură – Dana Ștefan – Florile gureșe










Pictură – Dana Ștefan – Cuvintele puncte



Pe vârf de penel
toată mireasma verii -
primul tradafir


Sfidând soarele
un future și o floare-
concerto vivace




Poeme – Mara Cîrciu, Pictură – Dana Ștefan – Despre fluturi










Pictură – Dana Ștefan – Creionul de argint



Artist vrăjitor -
chiar din culorile reci
apar trandafiri


Gerul a oprit
orice freamăt în codru
nu-i nimeni prin prejmă
doar lupii hălăduiesc
ascunși de bezna nopții




Poeme Nicolae Tomescu, Pictură – Dana Ștefan – Alfabetul TAC









Fire de ceață -
fulgii albi de zăpadă
își încep dansul
bătăile inimii
devin umbre printre munți




Poem – Marian Ghilea, Pictură – Dana Ștefan – Zăpada mieilor










Pictură – Dana Ștefan – Leonardo da Vinci



starea aparentă de ordine


sub măști inițial erau oameni
în oameni acum se ascund adânc măștile
.
starea de Veneția este pretutindeni
între noi ajungem în biete gondole electromagnetice
apele ne dezbină în loc să ne unească
singura salvare ne-a trimis-o Leonardo da Vinci deși
el nu a reușit să se salveze cu o floare decupată pe inimă
.
ramele se circumscriu haotic, reperul râvnit, iubirea
este doar simulat, măștile nu se ceartă niciodată între ele




Poem – Valeriu Barbu, Pictură – Dana Ștefan – Veneția










Pictură – Dana Ștefan – Anemone



tăcerea de ieri
din inimile noastre
un ecou prelung
ești o floare de cais
abia ivită
în umbra grădinii
prea multe cuvinte
îmi tulbură gîndurile acum
nu vreau decît
secunda creșterii tale
clipa
vîntul
și unicul moment
cînd soarele răsare din nou




Poem – Cristina Rusu, Pictură – Dana Ștefan – Delicatețurile privirii





Am ales pentru acest lanț de poeme deosebitele picturi ale colegei noastre, poeta și pictorița Dana Ștefan. Absolventă a Facultății de Arte Plastice și Decorative "Ion Andreescu"- Cluj Napoca, se specializează în - Arte textile - design vestimentar. În prezent trăiește în München împreună cu soțul Dan Andrei Aldea (Sfinx) și fiica lor Ioana. Aceste minunate picturi în pensulă fac parte din expoziții care au avut loc la München. Îi mulțumesc atît eu cît și colegii pentru amabilitatea de a ne dărui aceste frumoase creații ca bază de inspirație pentru poemele noastre. De asemenea mulțumesc tuturor colegilor iubitori de pictură care au acceptat să lucreze la acest proiect. Dana, noi îți dorim să fii la fel de inspirată și Dumnezeu să te țină sănătoasă ca să ne mai încînți cu paleta ta de culori.


Titlul; Pictura – „Poemul de mătase”, în compoziția poemului Magdalenei Dale