Atunci când sunt departe și te-aștept, din toate
Speranțele din care, mai ieri credeai că moare,
Iubirea dusă-n noi, speranța noastră de apoi
Că tot se va preface, mai mult decât poți face
Să speri într-o speranță, ce-atârnă de o ață
E limpede că-i doar a face și nu-i chip să-mi dea pace
De toate-n mine iarăși dor, de stelele șoptesc în cor
Eu draga mea iar te implor, să nu mă lași să-mi fie dor.

În serile de vară, ce stau ca să răsară
A lunii strălucire, e timp pentru iubire
Dar tu nu ești cu mine și iar simt că îmi vine
Dorința de a fi, din nou în miez de zi
Doar eu stând lângă tine, cu eul după mine
Voi tângui când vine, al nopții gând prin vine
De toate-n mine iarăși dor, de stelele șoptesc în cor
Eu draga mea iar te implor, să nu mă lași să-mi fie dor.

Cu pas domol se tot pornesc, un eu al meu ce nu-l opresc
Ce a pornit direct la tine, la eul tău care nu vine
În calea fericirii întârziate, când nu e timp pentru de toate
Când tot trecutul lin a dispărut, încerc s-acopăr tot timpul pierdut
Să fie armonie-n univers, de doi ce nu au un interes
Să stea departe-n tristă cale, uitată-n colțul cel pustiu de zare
De toate-n mine iarăși dor, de stelele șoptesc în cor
Eu draga mea iar te implor, să nu mă lași să-mi fie dor.