agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-05 | |
Cuvintele dintr-o carte
au părăsit-o au rămas doar sensurile și semnele de punctuație cuvintele s-au strecurat în imanență și i-au creat o aură indestructibilă de logos Cuvintele din altă carte s-au strecurat pe limba unui om mut și omul a devenit orator Semnele de punctuație au luat forma podoabelor unei vampe ce a făcut din bărbați preșuri cu care se ștergea la intrarea în templul imoralității Cuvintele din cartea unui om idealist s-au preschimbat în păsări zburând dincolo de cer printre pletele demiurgului și împrumutând aripile unor îngeri cu aripile rupte Dacă toate cuvintele ar părăsi cărțile s-ar crea un vid de necunoaștere prin care prostia s-ar destrăbăla cu zombii nimicului Conduceam pe autostrada gândurilor o femeie făcea autostopul am oprit și am luat-o în mașina cu benzina – potențialul propriu ce consumă vocația de poet travaliul împinge efortul dincolo de limite și umple așteptarea căptușită cu spleen cu efervescențele gândirii am oprit într-un cafebar cu mocheta verde a unei întrebări alcoolice cu terasa ocupând un spațiu virtual în care mesele plasticate vorbeau între ele în limba nemișcării ca să treacă timpul și am băut un espresso lung cu lapte i-am luat mâna care făcea arabescuri prin aer și din ea au țâșnit fluturi pe aripi aveau imprimate ipostazele pasiunii mi s-au așezat pe ochi și am început să văd o altă realitate în care estetica și frumusețea erau arhetipuri anormalitatea avea dioptrii enorme și se împleticea printre culori și lucruri am luat femeia în brațe și spațiul meu și-al ei prin interacțiune s-au contopit creând un eu intim în care genul feminin și masculin coexista am sărutat-o și dintre buze a căzut un gând în ceașca cu espresso s-a dizolvat și cafeaua a căpătat gustul iubirii am plecat și localul s-a umplut cu păreri de rău mi-a cerut s-o las la intersecția dintre un sine și un eu a rămas în urma ei un parfum evanescent M-am trezit din visul diurn și am văzut femeia cum urca în spirale de lumină cu un eu propriu rămas închis în părul ei.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate