A băut astăzi, iar, atâta apă... multă,
De la izvor, la Lac și de la o cișmea
Fără stăpân; ”nu se contorizează încă”...
Și a pregătit răspuns, de întrebă cineva?!...

Că n-ar spune oricum din crudul adevăr,
Ce nimeni nu l-ar crede -el, cu atâta școală-
Că nu mănâncă mult; din când în când un măr,
Cu multă apă, multă... I s-a prescris, de boală!?

Îngândurat răspunde la câte-o cunoștință,
Cu un salut sfios, melanj cu jovial,
Din ce mai are nerv și tonus, din putință...
Că vrea încă să pară tot bine, cerebral!

Noroc că-i vară acum, ce-l costă mai puțin
Și seara poate bea un ceai din multe plante;
Tot natural, nu dulce, chiar dacă-i de pelin...
Căci zahăr s-a scumpit și-i mult ceair pe pante!

Va trece nouă zi, ca și-altele să-ntrame,
Vreodată, peste ani, când câștig ar avea,
Din ce-a pierdut prin furturi și va uita de foame,
Doar cu noroc... Că hoții plătesc; parchet, curtea!

Își spune-n sinea lui că-i încă sănătos
Și-și ia zilnica doză de doi litri, lichide,
Chiar peste și se miră că nu-i așa burtos...
Doar parcă-i mai mult os și mâinile livide!?

Nedumerit, se întoarce pe strada cu cișmea
Și apoi și pe la Lac... și aici se fac lucrări
Să-nchidă curs de ape, modern acces, cu cheia
Și numai după plată... Primaru’ a vrut schimbări!?!

E-n binele la toți; nu se mai udă curți
Și Europa cere civilizat, bunăstare...
De mâine ce va face? De-ar ști niște corupți,
Ca un ban să le dea!?!... Da-i rușinos!... Și n-are!!!
08.06.2012