trece anul și Cănutză simte că înnebunește
el bătrân și ea micutză o să-i scape printre dește
va fugi ca o oitză de pe-o pajiște-nghețată
sau ca iapa lu’ Gheorghitză de garoafa cea uscată

È™i cercând el timpu’ vieÈ›ii cătră-n urmă să-l întoarcă
chiar în crucea dimineții s-a trezit mai tânăr parcă
n-avea burtă avea chică ochi lucioși și piele fină
ca brad pitt c-o angelìcă uitătură de bovină

era benjamin buttonu’-n zi de iarnă până-n seară
È™i privea revelionu’ zâmbitor ca prima oară
că adec’ daÈ›i-vă-n colo tu-vă-n sus È™i tu-vă-n jos
n-oi fi eu Cănutză-Apollo da’s mai tânăr È™i mumos

nu-l treziți din starea roză că mi-l faceți de se scoală
și acuș vă pune-o poză cu el mic și aia goală