ideea cheamă realul la sine
și surpă din pendule ore-n netimp
visează ploile un alt anotimp
când frângem lacomi speranța din pâine

orașul cară saci de sânge-n Olimp
jertfind iubirile strivite pe șine
și pași insomniaci febre maligne
cerând doar memoria morții la schimb

la mine-n cartier Ova e iarnă
iar plopii tremură la geamuri de frig
cuvinte evadate din lucruri pe stradă

lucesc pe stâlpi spânzurate-n cârlig
un rest de privire albă răstoarnă
mânia oarbă din talazuri pe dig