degeaba
mă rup în două
colivia mea e un sac de carne sânge fierbinte și oase
care se înfășoară ca un abur
pe aerul rece din câmp
unde zăpezile nu-s unde florile mele-s frumoase
și veștejite la tâmp-

lă murit pe o șa este greierul care îmi crescuse-n plămân
cântecul lui se îneacă în apa cea roșie
piatră strânsă în cercuri
rămân
cu tot golul care îmi aparține
undeva între șoseaua cucilor liberi
cerul cu aripile sale de plumb
inima într-o urnă caro și e
bine-

înțeles ori a fost
cum scria degetul de lumină
pe care mi-l plimbai de pe buze la frunte și înapoi
ca de la Ana la Manole și de la Manole la Caiafa ori doi
iubirea este o punte
de la prăpastie la grădină
de la vierme la fluture
pe care încep să se scuture
petale și aripi la început plutitoare
și pe la urmă o cârpă de șters la ieșire/intrare

oprește-
te o clipă sau un infinit
o să scriu la final într-o carte
cu o mie de rujuri transformate-n peceți
cât de mult am fugit
de imaginea ta care călărește departe
caii verzi și pitici pe pereți
sau sărută icoanele cu Sfântul Așteaptă pe care când mă supăr îl schimb
cu bătătorul de covoare
înfășurat în perdeaua de praf
ca-ntr-un nimb



Rondel de unu mai

Eu cred c-o să mă uiți, de unu mai
frumos și tânăr îți va bate-n poartă,
bolborosind la balalaica spartă
mai bine decât mine hai di hai

Sau un haiku-n ureche, mai cu artă,
de-ți va șopti, sub umbra de bonsai,
eu cred c-o să mă uiți, de unu mai
frumos și tânăr îți va bate-n poartă.

Dar până-atunci, atât îți spun: Davai!
Precum soldatul rus la Marea Moartă
le cere votca sfinților din rai,

așa și eu, vreau cana fără toartă
cu bere, mici, muștar, iar dacă n-ai,
mă duc să defilez, cu o pancartă.

Eu cred c-o să mă uiți de unu mai...








Buzău (epigrame) - Moto: de la cana la carafa


Tema 1: “Dacă nu curge, pică”

Plai cu noi

Pe-al nostru plai cu apă mică
s-a spus că “de nu curge, pică”.
La cum se pică-acum, îmi pare
c-avem doar ape stătătoare.

Dușmănie de șef

L-am întrebat
de ce-mi dă leafa mică.
M-a luminat:
“Dacă nu curge…pică!”


Tema 2: “Sfertul academic”

Sferto-doct

Soțul striga triumfător:
- Eu doctor sunt în sex, e cert!
- Ba chiar, pui mic, la timp (de-amor),
academician, pe sfert.

25%

Domnul primar, cu școli, distins,
contractele, sistemic,
le-a dijmuit, până-a fost prins,
cu sfertul… academic.





Concurs epigrame Zâmbete în Prier – Vișeu de Sus
Moto: ochii văd, inima nu

Tema 1

• Cămașa-i mai aproape de piele decât haina

Nemuritor și rece

- V-o fi fiind mai lângă piele
cămașa, zău, decât sacou’,
da’ tema asta-i chiar de-acele
fără de rost! mi-a zis maiou’…

„Toate-s la fel…”

De se ia cu mine bine,
-n miezu’ nopții, drăgălașa,
eu dau haina de pe mine.
Ea, cămașa…


Tema 2

• Zidarul

Ultimul fard

- Cât să punem? – Cât s-arate
fața mea ca și cleștarul:
netedă, străluce-n toate…
- Doamnă… da - chemăm zidarul…

Blestem

Casă de piatră! le spunea
și ăl bătrân - și ăl pe role -
ea, Ana, el Zidaru (nea
Manole)…







Concurs de parodie după poezia

Trecut
de Gheorghe Pârja

Ce mai aștepți? Când așteptarea
E vizuina unei vulpi,
Ochiul viclean este cătarea
Prin care vrei să o împuști

Atâta. Ochiul stă la pândă,
Ce lung e drumul între noi,
Deasupra luna e flămândă,
Jos, steaua a căzut în ploi

Doar o fereastră ne mai ține
Țâțâna lumii devorate,
Ce mai aștepți? Că nu mai vine
Triumful nopții cu păcate

Rămâne simpla amintire
În care parcă ne-am întors
Cu un caiet cu foi veline
La școala zilelor pe dos

Un gând, o cupă, un miracol,
Ori zborul păsării pieziș,
Când învățam de la oracol
Cât e pădure, cât frunziș.


Netrecut

Să stai, să pleci?! Ești ca și marea
De melci la maraton de țuști.
Ca lacrima-n coniacul Zarea
Ori ca o glumă, când n-o guști.

O frunză. Mică, tremurândă,
Zdrobită-n apa cu noroi
Sub cizme, fără de izbândă…
Plin de furnici, un mușuroi.

Simți cum te strânge rău, da’ bine,
Pantoful stâng, pe necălcate.
Tot n-a ajuns? Să pleci, nu-ți vine,
Să stai e-o monstruozitate.

Și plouă rău, plouă-n neștire
În jurul tău e-un lac frumos,
Aștepți de-o oră, cu uimire
Și, de-o jumate, furios.

- Ai stat ca bou’, până-acuma!
Îți zice-un ins civilizat -
Îi stație de bus, no… numa’
Traseu’ s-o desființat…

Și acum, un text care pare replică, dar nu e, parodie a textului meu, dar nu e, partea a doua a textului meu, dar nu e. Celui care a scris acest text nu pot să-i spun decât că nu e, domnule, nu e!:

Ce mai aștepți?Când așteptarea Ce mai aștepți?Autobuzul?
E vizuina unei vulpi, E o fantasmă ce o guști
Ochiul viclean este cătarea Când un motor îți cearcă-auzul,
Prin care vrei să o împuști Și-ți vine, zău, să te împuști!

Atâta. Ochiul stă la pândă, Atâta. Ochiul stă la pândă,
Ce lung e drumul între noi, Privind la drumul spre depou,
Deasupra luna e flămândă Acasă, lumea e flămândă
Jos, steaua a căzut în ploi Și tu, … în ploaie, … ca un bou.

Doar o fereastră ne mai ține Doar o lumină ne mai ține
Þâțâna lumii devorate, Iluzia că … poate-poate …
Ce mai aștepți?Că nu mai vine Ce mai aștepți?Că nu mai vine!
Triumful nopții cu păcate. La ora asta-s duse toate!

Rămâne simpla amintire Mai pâlpâie, ca luminița,
În care părcă ne-am întors Speranța de a vedea-n viraj,
Cu un caiet cu foi veline Măcar o rablă, cu tăbliță
La școala zilelor pe dos Cu:”SE RETRAGE LA GARAJ”!

Un gând, o cupă, un miracol, Un gând („tu-i mama ei de viață”!)
Ori zborul păsării pieziș, Privind la banii ce i-ai scos!
Când învățam de la oracol Și socotești precum la piață:
Cât e pădure, cât frunziș. Cât cu taxiul, cât și pe jos!

Singurul loc în care acest text e publicat este Jurnalul de Maramureș – pe site, în cadrul unui articol despre câștigători, în care au fost transcrise și textele premianților I. Premiant întâi la categoria parodie a fost desemnat domnul redactor șef al revistei Epigrama, Laurențiu Ghiță, membru al site-ului Agonia, care nu și-a publicat textul câștigător pe site, așa cum făcea cu alte ocazii și așa cum au făcut ceilalți participanți, membri și ai siteului literar, după aflarea câștigătorilor.
Domnul Ghiță a scris aici un text sprințar și simplist, copiind versuri din textul, de plecare(?), al lui Gheorghe Pârja, a manufacturat o parodie ușor ilogică, născută la o dată incertă, care se împiedică la final ca țiganul la mal, furgăsindu-mi tema de la un capăt la altul. Un text care s-a dat original și merituos câștigător Dar, cu toată dragostea și fără nicio ranchiună,
nu e, domnule Ghiță, nu e!

FESTIVALUL NAÞIONAL DE SATIRÃ ȘI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” VIȘEU DE SUS 25 – 26 APRILIE 2015
Epigramiștii din toată țara și din Republica Moldova și-au dat întâlnire la cea de a XIII-a ediție a Festivalului Național de Satiră și Umor „Zâmbete în Prier”, desfășurat în orașul dintre râuri, Vișeu de Sus. Manifestările au fost organizate de Primăria, Consiliul Local, Centru Cultural Social, Cenaclul de Umor „Pupăza” din Vișeu de Sus, sub egida Uniunii Epigramiștilor din România. Parteneri au fost Despărțământul Vișeu – Iza al Astrei și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș.
Sala mare de ședințe a Primăriei a fost gazda festivalului, oaspeții fiind întâmpinați de directorul festivalului dr. Anuța Pop, președintele juriului prof. Lucian Perța și de primarul orașului Vasile Coman care le-au urat participanților „Bun venit”.
Ediția din acest an a cuprins trei secțiuni: epigrame, temele fiind: „Camașa-i mai aproape de piele decât haina” și „Zidarul” ; secțiunea parodie a constat în compunerea unei parodii la poezia „Trecut” de Gheorghe Pârja; a treia secțiune s-a adresat volumelor de umor (epigrame, fabule, proză scurtă, etc.) volume ce au văzut lumina tiparului în perioada aprilie 2014 – martie 2015.
Decernarea premiilor festivalului l-a avut ca maiestru de ceremonii pe președintele juriului prof. Lucian Perța. La secțiunea epigrame s-au acordat următoarele premii: premiul I : Gheorghe Bâlici – Chișinău. La tema: „Cămașa-i mai aproape de piele decât haina”
1.Amintire : Mi-a spus cândva, pe-un mal de ape
O doamnă ce-ar visa-o toți:
• Cămașa-ți de piele- aproape
Femeia-după ce ți-o scoți …
2.Petrecirele celor avuți:
Pe la selectele agape
E tot aceeași copie:
Cămașa-ți este mai aproape,
Iar haina te apropie.
La tema a doua „Zidarul”
1 După recepționarea casei „la cheie”:
Când casa ta-i cum alta nu-i,
Iar la zidari le-ai dat simbria,
Nu te grăbi să o descui …
Să-ți mai dureze bucuria.
2 În bloc nou, dar cu bulină:
Stau la bloc și nu mai tremur
Din motive pur contrarii:
Chiar de mor în vre-un cutremur,
Cel puțin, rămân zidarii …
Premiul II: Nicolae Bunduri – Brașov
Ioan Fîrte – Baia Mare (ex – aequo)
Premiul III: Vasile Larco – Iași
Ion Diviza – Chișinău (ex – aequo)
Premiile la secțiunea parodie. Poezia „Trecut” de Gheorghe Pârja
Ce mai aștepți?Când așteptarea Ce mai aștepți?Autobuzul?
E vizuina unei vulpi, E o fantasmă ce o guști
Ochiul viclean este cătarea Când un motor îți cearcă-auzul,
Prin care vrei să o împuști Și-ți vine, zău, să te împuști!

Atâta. Ochiul stă la pândă, Atâta. Ochiul stă la pândă,
Ce lung e drumul între noi, Privind la drumul spre depou,
Deasupra luna e flămândă Acasă, lumea e flămândă
Jos, steaua a căzut în ploi Și tu, … în ploaie, … ca un bou.

Doar o fereastră ne mai ține Doar o lumină ne mai ține
Þâțâna lumii devorate, Iluzia că … poate-poate …
Ce mai aștepți?Că nu mai vine Ce mai aștepți?Că nu mai vine!
Triumful nopții cu păcate. La ora asta-s duse toate!

Rămâne simpla amintire Mai pâlpâie, ca luminița,
În care părcă ne-am întors Speranța de a vedea-n viraj,
Cu un caiet cu foi veline Măcar o rablă, cu tăbliță
La școala zilelor pe dos Cu:”SE RETRAGE LA GARAJ”!

Un gând, o cupă, un miracol, Un gând („tu-i mama ei de viață”!)
Ori zborul păsării pieziș, Privind la banii ce i-ai scos!
Când învățam de la oracol Și socotești precum la piață:
Cât e pădure, cât frunziș. Cât cu taxiul, cât și pe jos!
Parodie locul I: Laurențiu Ghiță – București
Locul II: Daniel Bratu – Iași
Petru Ioan Gârda – Cluj Napoca (ex aequo)
Locul III: Grigore Marian Dobreanu – Târgu Jiu
Nicolae Bunduri – Brașov (ex aequo)
Gheorghe Bălăceanu – Iași (ex aequo)
A treia secțiune s-a adresat volumelor de umor. Iată și premianții:
Carte de enigmă – Mihai Haivas – Iași „Semințe din … bostanul meu”
Eugen Pop – Cluj Napoca „Boeme bețive”
Carte de rondel – Mihai Sălcuțan – Buzău „Pseudomorfologie dionisiacă”
Carte de sonet – Eugen Deutsch – Iași „Poemele pământului”
Carte de fabule – Ioan Șiman – Baia Mare „Secțiuni în cotidian”
Carte de proză umoristică – Florin Alexandru – Făgăraș „Dozatorul de umor”
Carte aniversară – Cenaclul umoriștilor sibieni „Nicolae Olahus”- „40” Sibiu Sub îngrijirea președintelui Cornel Ștefan Rodean.
Antologie – Traian Brăteanu – Constanța „Umor și umoriști dobrogeni”
Premiul Opera Omnia – Efim Tarlapan – Cluj Napoca „Două florilegii unice”
Premiul CJCPCT Maramureș – Nistor Ioan Bud – Baia Mare „Înțepături potrivite pentru vicii altoite”
Premiul Cenaclului „Pupăza” – Dorel Lazăr – Aiud .
Premianții au primit trofee în formă de pupăză (Cenaclul organizator purtând numele „Pupăza”), o pușculiță lucrată din ceramică de Săcel, diplome și câte o sticluță cu „lapte de pupăză” care dacă o agitai făcea mărgele cât pentru două zgărdane. Juriul secțiunilor epigrame și parodie a fost format din: Grigore Chitul, Alexandru Oltean – Bistrița, Lucian Perța – Vișeu de Sus. La secțiunea volume de umor juriul a fost format din: Bibl. Gavril Ciuban, prof. Valer Griga, Cristina Șimon, Ioan Ienci din Vișeu de Sus și jurist Gheorghe Vasile Pop Vișeu de Jos.
Le-a fost greu juraților să decidă premianții, deoarece numărul de participanți a fost foarte mare: 79 la secția epigrame din țară și din Republica Moldova; 47 la secția parodie și 31 la secția volume.
George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România a avut cuvinte de laudă la adresa festivalului vișeuan spunând: „Ediția a XIII-a găsește această prestigioasă manifestare culturală înscrisă definitiv pe harta umorului românesc și în calendarul întâlnirilor de gen organizate în anul epigramistic curent. Pentru aceasta se cuvine sincere mulțumiri organizatorilor și anume: Primăriei orașului Vișeu, primarului Vasile Coman, Centrului Cultural – Social, d-șoarei Anuța Pop și inițiatorului acestui festival profesorul și scriitorul Lucian Perța”.
A urmat apoi într-un cadru feeric „La Cassa” discuțiile și impresiile pe marginea festivalului, dar și concursuri ad-hoc de epigrame, recitaluri umoristice, turniruri epigramatice. În acest context, invitații s-au bucurat de acordurile muzicii populare maramureșene. Întreaga asistență urându-i prin cântec poetului Gheorghe Pârja „La mulți ani”, omagiind întreaga activitate și vârsta frumoasă. An de an festivalul crește în valoare, lucru remarcat și apreciat de toți cei prezenți. Felicitări organizatorilor!