agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-01-19 | |
Cântec de toamnă
Cum se-ntâmplă anual, Pe o culme-a unui deal, Toamna a găsit cu cale Să se-arate personal, Cu întregul arsenal Al domniei dumisale: Cu o ploaie pe fundal, Cu rugină-n areal Și covor de frunze pale! Și-apoi, cum e natural, În câmp gravitațional, A luat-o,-ncet, la vale! Cum pericolu-i real, S-afecteze integral, Așezările rurale, Oarecum excepțional, S-au mobilizat total, Autorități locale. Prin hei-rup-ul general, S-au săpat din lateral, Șănțulețe transversale, S-o ghideze în aval, Spre o gură de canal, Și-n adânc să o prăvale! S-a lucrat, adițional, Și pe plan spiritual, Neprecupețind parale: Popi din schitul monahal S-au rugat, în ritual Și în ceremoniale. S-a ținut și-un festival, C-au primit, (cam ilegal) Fonduri guvernamentale, Unde-au fost, în recital, Toți soliștii de pe val, Cu soliste de pe vale! S-a organizat și un bal La Căminul Cultural, Unde s-au servit pârjoale, Zece gâște și-un batal, Vin, aproape un chintal Și o mie de sarmale. Tot efortul colosal N-a putut, în mod real, Toamnei să îi stea în cale! Ea și-a-ntins, perfect egal, Giulgiul său autumnal Peste țarinile goale! Și-a lăsat, într-un final, Locul său inițial, Pentru primele semnale Când sosi-va, tot pe deal, Fulgul de zăpadă al Avangardei hibernale! Murături S-adus vara, iată, nu mai sunt călduri, Și-i covor de frunze moarte pe borduri, Când mi-aruncă soața reci căutături: „-Hai, că vine toamna, punem murături! Lasă naibii joaca, intră-ntre maturi, Și te-ntoarce-acasă, din alergături, Ia scoșa, du-te, la cumpărături, Că acum e toamnă, punem murături! Chiar și derbedeii, tipii cei mai duri, Dacă au neveste, bagă în fierturi Gogonele, varză, morcovi și-albituri, Că așa e toamna, se pun murături! O să vrei, la iarnă, când mâncăm fripturi, Ca să nu te-apuce, cum faci tu, arsuri, Într-un bol, alături, niște acrituri! Așa că, bărbate, treci la murături! Și, să știi că pot să iau și-alte măsuri: Nu mai pupi sarmale și nici prăjituri, Poți să-mi tragi și-o palmă, poți să mă și-njuri, Dar, în toamna asta, punem murături!” Astfel de-argumente, sincer, n-au fisuri, Am luat din piață trei încărcături Și, acum, acasă, fără strâmbături, În bucătărie, punem murături! Și, cum ies tot timpul din încurcături, În cămară crește stiva de capturi, Mie-mi crește cota, capăt pupături, Deci, e profitabil să pui murături. Însă, cum nu scap de vechi apucături, Între-un ras de varză și trei spălături, Rime-mi vin în minte, versuri în frânturi, Că așa-s poeții, când pun murături! Și, chiar dacă soața face, văd figuri, Tot găsesc eu vreme, printre picături, Ca să scriu aceste mici încropituri! Și acuma, gata, trec la murături!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate