cuvântul
când îi este dor
are undeva înăuntru o ușă
o ușă nevăzută
o ușă între două bătăi de inimă
pe unde coboară pe frânghie
și se așază în poala
celuilalt cuvânt
până când litera lui devine
fruntea celuilalt
umbra lui e umbra celuilalt
și învață să respire deodată
ca să nu doară
până
se-ntoarce iar
la propoziția care este la serviciu
și care spune lucruri metalice
și se străduie să-și amintească