nu-i glumă ce vă spun
amicul meu de la țară este un artist
la casa lui creează după bunul plac
ce fel de artist
numaidecât vă spun
autodidact
cum face
așa are

e pictor
cântăreț
sculptor
ș.a.m.d.

ba-i chiar și vedetă când vrea
de duminică
ferchezuit
îmbrăcat la costum
câteodată popular
trece ținând fruntea cât mai sus
privind peste garduri
știe că-i privit din umbră
pe degetele din buzunare
își numără admiratorii
clevetitori

îi pasă doar de cei din familie
în gura lumii nu se uită

și la crâșmă de intră
închină paharul cu toți
"să-mi trăiască familia
și eu pe lângă ea"

mulțumit se întoarce acasă
spre a-l ferici nevasta
mai întâi cu vorbe
poetice
în prag

ascultă pasiv poezia
obișnuit cu-o astfel de plăcere
de pe vremea când asculta
câinii la stână

intră spășit în casă
o altă fericire
arii din opere
pe text improvizat
și muzica la fel

recunoaște că și draga lui
olteanca este o artistă
s-au adunat
cât de mult încă se mai aseamănă