agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-03-09 | |
plouă
dacă ar fi și la geam niște ștergătoare ca la mașină este unul din momentele acelea când se deschide timpul nu nu poți să explici nimănui senzația sunt momente când lucrurile se țin lanț ca o avalanșă sunetul paharului așezat pe măsuță ridicatul din fotoliu cu sunetul aferent călcatul schiopătat pentru primii pași (de la amorțeală) mâna pe clanță deschis robinetul apa aruncată pe față pipi tras apa apă aruncată pe mâini & pe față oprit lumina urcat în pat foit apoi restul zilei cu tot dichisul sunt momente când se deschide timpul ca un cozonac ce crapă în cuptor și poți vedea atunci glodul de cacao poți zâmbi cu fața reflectată în ușa cuptorului mama e aproape stă pe noptieră într-un plic și te privește te apostrofează în același timp tu ai grijă de niște câini invizibili dar ea nu știe câtă responsabilitate îți trebuie pentru așa ceva proprietara ți-a lăsat sarcina asta aproape cu limbă de moarte dar cum să povestești asta ai aparatul acela de fotografiat îi surprinzi pe cei doi vecini când își aprind unul altuia țigările sau când își înlătură o firimitură de pe buze sunt momentele prielnice momentele în care lumina oricare ar fi ea cade cel mai bine pentru instantaneu și apeși butonul de declanșare zgomotul se aude mai tare ca de obicei așa că taci în astfel de momente se materializează un saxofon în mâinile tale saxofonul ca instrument se potrivește cel mai bine jazzul este mereu cu un pas înaintea timpului și tu cânți cum de știi așa de bine te întrebi moment în care lumina scade în intensitate de-ar veni iubita să faci dragoste cu ea de-ar veni iubita să revină totul la normal vecinii îți bat în țeavă chiar și când cânți la un saxofon invizibil tu intensifici totul cei doi proaspăt surprinși în fotografie au stins demult lumina nu știi nimic până nu faci dragoste i-a șoptit el dar asta nu ai cum să surprinzi într-o fotografie și cânți cânți la saxofonul invizibil peste plicul cu scrisoarea mamei trece o adiere fără să scadă lumina în intensitate vezi tu nu trebuiesc luați în brațe în special ăla mic ai grijă să nu sară la bătaie a zis proprietara după care dusă a fost
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate