Pe pământul primăverii,

Mustăcioare, dese-perii,

Ies și tare-i fericit,

Și-o ține în pipăit.



-Ce hăinuțe delicate,

Verzi, subțiri și umectate!

Pantalonii verde crud,

Mustăcesc de atât ud!



Pe chipu-i frumos și reavăn,

Un gândac zelos și zdravăn,

Calcă îndesat pe el,

Nu s-a sinchisit defel!



Zâmbește. Ce bucurie!

Că din barba-i pământie,

Simți valuri de parfum,

Zarzării au flori, acum!



Trec gângănii, mierla cântă,

Și zefirul cald încântă,

Se plimbă cu transparență,

Fără cai și diligență.



Arătos ești tu, pământ,

În strai nou, soare și cânt!

Și-ți declar că drag îmi ești,

Atunci când întinerești!