precum toate sunt la locul lor
ulciorul ciobit în fereastra pivniței
ceaunul de mămăligă printre mușcatele din pridvor
tocila de cuțite în sertarul mesei
ceasul pătrat atârnat strâmb pe perete

zi de zi bătrânul ia din cui pălăria de pai
chiar și când e umbră
o îndeasă pe cap cu mâinile amândouă
deschide poarta spre uliță până la perete
drept ca scaiul privește în lungul drumului

sub pălăria de culoarea soarelui de toamnă
se face tot mai cald
brazdele de pe chip se răstoarnă într-un zâmbet
ca pământul reavăn sub plugul de demult
peste pași de fii nepoți și strănepoți