să nu care cumva să crezi
că adevărul e în ochii mamei tale
îți imaginezi sfârșitul ca un înec surd
sau ca o împușcătură care sfârtecă
miezul de nucă dintr-un craniu deja golit?
ce crezi că poți crede că știi a fost demonstrat fals
și mă întorc la prima ipoteză
unde vom găsi cuvântul?
în gura cărui cerșetor cu palat de aur
în strigătul cărei târfe austere
privindu-te cu jind
îți vei găsi profeția unei cafele cu lapte
în cine știe ce bodegă din centru
cu ce suport vei scrie cărți
ești în viață și acumulezi un scor
ajungi undeva
dar nu aici
mergem pe cioburi și tăindu-ne tălpile
găurite de cuie
țipăm fără ca cineva să ne bage în seamă
și lăsăm sângele care ar fi putut fi sfânt
să curgă
să curgă