Mă-ndrept spre cercul magic al iubirii
Dar netezind zimții de fierăstrău ce duc
Ea calea către armonie în firea firii
Și stânjenit în mersul meu caduc.
Nu mai răsare steaua mea pe cer
Decât în zilele de revelare
A mai rămas doar umbra de mister
Unde el carul mic devine carul mare.
Târăș, grăpiș, dar cu speranță
El drumul a ajuns în cercul magic
Stă agățată de un fir de ață
Iubirea ce a răscolit trecutul tragic.
E-o atmosferă de o mare-ncrâncenare
Pe care de o simți, n-o poți uita
Nici lacrima nu vrea să mai coboare
Din gândul meu, în palma ta.