am fost odată și acum
nu mai sunt
și nici în cer undeva am rămas între și nu am temperatură
aici telefonul tace aici suferă speranța de isterie
de teamă să nu cad
în nebunie mă chinui cu înțelesul

am învățat să tac să gândesc și să mă supăr
și asta nu prea merge
vreau să mă îmbăt și să cânt într-un ritm
cu mușchii inimii
malul meu a fugit în mare și sunt în emisie directă
nu sunt vie și nici moartă de mine nu are nevoie nimeni

ștearsă de un simplu mesaj până la alt mesaj
am rămas așa între acolo și aici peste tot și nicăieri
îi văd pe toți

nevăzută de nimeni în vârfuri și zbor
intenționat să mă lovesc de litere
și ploi mărunte

cineva a deschis umbrela și s-a uitat trist la cer
dar eu mă termin foarte repede
stai un pic