desfac lucrurile bucăți
infinitezimale
în ultima dragoste
aș putea să desenez
o inimă despletindu-și
coastele în cuvinte fumigene
un tango pe o felie de portocală
o femeie care absoarbe insule selenare în vârtejul șoldurilor
un val cum părăsește oceanul încordat de un surâs
călărind unicorni marini
o geană pe melodia obsedantă ce desparte albul
de celelalte anotimpuri

privirea îmi piere în lumina unor felinare interminabile
pe strada întinsă de-a lungul nopților cu
miros răscopt dulceag
de pere lucind pe corpul tău dezaburit în suflarea mea tomnatică

în inima mea
s-a ghemuit pentru ultima oară
o leoaică rănită